Istoria rahatului turcesc

Se crede că istoria rahatului turcesc a început în Anatolia în secolul al XV-lea, când a fost făcută o bomboană asemănătoare cu desertul persan „abhisa”, „rahat ul-hulküm”.
Acest desert a fost denumit mai târziu LOKUM.

Forma și reputația sa actuală se datorează lui Haci Beki Efendi, un maestru al zahărului, născut în orașul Kastamonu, care l-a făcut (prăjit) în magazinul său din Istanbul în 1777.
În secolul al XVIII-lea, la ordinul Padisahului otoman al lui Abdylhamid I, s-a anunțat o competiție a dulciurilor moi (prăjite), deoarece Majestatea Sa s-a săturat de bomboane tari.

La această competiție s-a înscris și Haci Beki Efendi, regândind o rețetă pe care o folosise până acum, în care se prăjește un amestec de amidon, apă și zahăr din sfeclă de zahăr în loc de miere, suc de fructe și făină. Această încercare a fost atât de reușită încât, drept urmare, a câștigat competiția cu rahatul turcesc cunoscută și astăzi.
În acest fel, Lokum și-a câștigat un loc important în gastronomia otomană.

Călătorii europeni care vizitează cofetăria Efendi a lui Haci Beki au luat această bomboană în jurul lumii  ca Turkish Delight.
In zilele noastre, pe langa faptul ca este un acompaniament indispensabil al cafelei turcesti, LOKUM joaca un rol important si în sărbătorile de familie precum și în sărbătorile notabile variantele de fistic, nuca, vanilie si trandafir. 
Până astăzi, această dulceață este menținătorul și purtătorul tradiției turcești